Functiile cutiei toracice

Articulatii toracelui. ARTICULATIILE COSTOVERTEBRALE

gel sau unguent pentru articulații

Toracele reprezinta componenta superioara a trunchiului, ai carei pereti circumscrie cavitatea toracica, ce contine majoritatea organelor sistemului respirator, un segment al tractului digestiv, organul central al sistemului circulator si vasele mari din apropierea acestuia, ganglioni limfatici si nervi importanti.

Anatomie peretelui toracic Toracele cutia toracica are forma unui trunchi de con, turtit in sens antero-posterior, cu baza mare situata inferior. Prezinta doua orificii, unul superior, ce comunica larg cu regiunile gatului, neexistand o separatie neta intre cele doua zone si poarta denumirea de apertura toracica superioara, si unul inferior, articulatii toracelui de diafragm, denumit apertura toracica inferioara.

Superior, limita superficiala a toracelui este data de o linie care pleaca de la incizura jugulara a sternului catre lateral, in lungul claviculei, pana la nivelul articulatiilor acromioclaviculare, de articulatii toracelui se continua printr-o linie conventionala, cu directia orizontala, prin apofiza spionoasa a vertebrei C7.

Limita profunda este reprezentata de un plan cu oblicitatea orientata catre antero-inferior, ce trece prin discul interverteral dintre C7 si T1. Limita inferioara este marcata, superficial, de o linie care pleaca de la baza procesului xifoid, urmareste rebordul costal pana la coasta 10, trece apoi prin varful coastelor 11 si 12, iar de pe marginea inferioara a acesteia din urma ajunge la discul intervertebral dintre TL1.

Trebuie mentionat faptul ca aceasta limita inferioara este relativa, cavitatea toracica fiind inchisa la acest nivel de diafragm, care datorita formei sale boltite, cu convexitatea superioara ce ascensioneaza pana in dreptul vertebrei T7, permite viscerelor abdominale sa patrunda in torace. Orientarea oblicitatii diafragmului, de la procesul xifoid catre discul intervertebral dintre ultima vertebra toracala si prima vertebra lomara, se afla in opozitie cu oblicitatea planului dus prin limita superioara a cutiei toracice si astfel, se constata ca articulatii toracelui este mai articulatii toracelui in partea sa posterioara, unde masoara intre cm, decat in partea anterioara, unde lungimea sa corespunde lungimii sternului, in medie de cm.

Cele doua fetisoare articulare formeaza intre ele un unghi diedru si sunt acoperite de un strat subtire fibrocartilaginos. Fac parte din categoria diartrozelor plane. Sunt prevazute cu o capsula si ligamente intra si extraarticulare.

Limita dintre torace si membrele superioare este desemnata de marginile anterioara si posterioara ale muschiului deltoid, iar in grosime, peretele toracic se intinde de la tegument si pana la nivelul pleurei parietale.

Cutia toracica nu prezinta in mod constant aceeasi forma, existand vizibil diferente de la o varsta la alta, intre sexe, in functie de tipul constitutional al individului, dar si in raport cu miscarile respiratorii. De asemenea, deformari ale articulatii toracelui sunt evidentiate in unele afectiuni congenitale sau dobandite. Cutia toracica la nou-nascutul apneic este piriforma, usor strangulata la nivelul coastelor 4 si 5 si mai larga la baza, unde diafragma se prezinta ridicata mai sus prin prezenta viscerelor abdominale din etajul supramezocolic.

Articulațiile sterno-costale doare

Cutia toracica a nou-nascutului care a respirat ia forma de palnie, prin expansiunea plamanilor, ascensiunea coastelor si marirea spatiilor intercostale. Respiratia are loc predominant prin excursiile diafragmului. La articulatii toracelui, apertura toracica superioara se gaseste in plan orizontal, astfel incat incizura jugulara corespunde marginii superioare a corpului vertebral al primei vertebre toracale, iar odata cu dezvoltarea corpului, sternul migreaza caudal pana cand incizura jugulara corespunde aproximativ vertebrei T3, diferentiindu-se in acelasi timp curbura marginilor si curbura de torsiune a coastelor, asociata cu inclinarea acestora.

Este alcatuit din 30 de piese osoase, legate intre ele prin articulatiile toracelui. Rolul lor este de a asigura rezistenta si elasticitatea necesara functiei de protectie si mecanicii respiratorii. Dupa dispozitia lor, se pot imparti in: grupul posterior articulatiile coastelor cu vertebrele- articulatiile costovertebrale. Cele doua fetisoare articulare formeaza intre ele un unghi diedru si sunt acoperite de un strat subtire fibrocartilaginos.

Se defineste astfel respiratia de tip toracic, in timpul careia se modifica diametrele cutiei toracice, atat prin ridicarea si coborarea coastelor cat si prin excursiile diafragmului. Ulterior, dupa ce copilul invata sa mearga, santurile pulmonare devin mai proeminente, iar toracele incepe sa se deformeze capatand aspectul specific adultului, turtit in sens sagital si largit in sens longitudinal.

Aceasta transformare se apropie de final in jurul varstei de 12 ani, cand se ce unguente să folosească pentru artrita articulației genunchiului constata si inclinatia aperturii toracice superioare sub un unghi de 65 grade fata de coloana vertebrala.

Cutia toracica la adult variaza in raport cu conformatia acestuia. La tipul stenic de conformatie corespunde toracele larg si scurt, cu perimetru toracic relativ mare, apertura toracica superioara de diametru relativ mic si unghi epigastric obtuz, articulatii toracelui la grade. La tipul astenic corespunde toracele ingust si lung, caracterizat printr-un perimetru toracic relativ scazut, cu apertura articulatii toracelui superioara de diametru relativ mare si unghi epigatstric de grade.

La sexul feminin, toracele este relativ mai scurt si mai articulatii toracelui decat la sexul masculin, unde coastele au dispozitie mai inclinata, unghiul epigastric este mai ingust, iar lungimea toracelui este relativ mai mare. Cutia toracică - coastele Planul osteo-muscular al toracelui Toracele osos este reprezentat de un schelet axial anterior, sternul si unul posterior, coloana vertebrala, intre care se incurbeaza in jurul cavitatii toracice, arcurile costale.

Acestea sunt dispuse oblic, ocupand o pozitie medie intre planurile orizontal si vertical, extremitatile lor anterioare fiind mai inferior situate fata de cele posterioare, astfel incat capatul anterior al primei arthralgia definition se gaseste in acelasi plan orizontal cu capatul posterior al coastei 4, iar capatul anterior al coastei 2 se gaseste in acelasi plan orizontal cu capatul posterior al coastei 6.

Pana la 25 de ani, coastele se caracterizeaza printr-un grad de elasticitate crescut, demonstrat prin faptul ca sternul poate atinge coloana articulatii toracelui prin compresiune fara fractura coastelor. Primele sapte perechi de coaste se articuleaza direct cu sternul prin intermediul cartilajelor costale si se mai numesc coaste sternale, iar urmatoarele trei, coastele arcuate fixe se ataseaza la stern indirect, prin intermediul cartilajului coastei 7.

unguent pentru osteoporoza genunchiului

Ultimele doua, coastele arcuate fluctuante nu ajung pana la stern, pierzandu-se in musculatura peretelui abdominal. Intre coaste se definesc spatiile intercostale, mai largi in partea superioara a toracelui si, de asemenea, articulatii toracelui largi in partea anterioara fata de cea posterioara.

Aceste spatii intercostale se maresc fiziologic, in inspiratie, dar si patologic, in unele afectiuni. De scheletul osteo-fibros se fixeaza musculatura peretelui toracic, reprezentata de muschi intrinseci si extrinseci. Cei intrinseci, intercostali, alcatuiesc impreuna cu structurile osoase planul profund al peretelui toracic, iar cei extrinseci acopera planul articulatii toracelui propriu al cutiei toracice, formand in partea superioara anse prin care membrul superior se fixeaza la trunchi.

In partea anterioara, profund de muschiul mare pectoral, musculatura intrinseca lipseste, in partea laterala planul superficial este reprezentat de muschiul dintat anterior, iar in partea posterioara predomina muschiul mare articulatii toracelui. Coastele sunt structurile osoase care se intaind intre scheletele axiale, anterior si posterior, si sunt situate intr-un plan la care se limiteaza si musculatura intrinseca a peretelui toracic, dispusa in trei straturi ce nu depasesc cadrul osteo-fibros al cutiei toracice.

Articulatiile toracelui - costovertebrale

Stratul muscular superficial este format din fibrele muschiului intercostal extern, orientate oblic, catre anterior si inferior, astfel incat in partea posterioara a toracelui fibrele sunt dispuse oblic catre inferior si lateral, iar in partea anterioara a toracelui, catre inferior si medial.

In sens antero-posterior, acestia se intind intre tuberculii coastelor si cartilajele costale, de la acest nivel stratul muscular continuandu-se cu membrana intercostala externa pana la stern. Stratul muscular intermediar este format din fibrele muschiului intercostal intern, orientate olic, in sens invers fata de fibrele intercostalului extern. Muschii intercostali interni se intind de la unghiul coastelor pana la stern sau pana la nivelul extremitatilor anterioare ale coastelor false.

Catre posterior de articulatii toracelui costal, stratul intercostalilor interni se continua cu membrana intercostala interna.

Stratul muscular profund este constituit din muschiul transvers toracic, in partea anterioara, din care se individualizeaza 5 fascicule cu originea comuna pe fata posterioara a corpului sternal, de unde diverg si se insera articulatii toracelui marginile inferioare ale cartilajelor costale ; muschii intercostali intimi, mai slabi dezvoltati situati in treimea laterala a spatiilor intercostale; muschii subcostali, dispusi oblic similar cu muschii intercostali interni, dar numai in partea posterioara a toracelui.

De la apofizele transverse ale vertebrelor T7-T11, iradiaza in forma de evantai articulatii toracelui fascicule musculare catre coasta subiacenta sau peste o coasta, sub denumirea de muschi ridicatori ai coastelor. Repere osteo-musculare la nivelul toracelui Marginea superioara a sternului se identifica cu incizura jugulara, evidentiabila sub piele. Aceasta este situata la limita dintre gat si torace, corespunde marginii inferioare a vertebrei T2 si vine in completarea circumferintei orificiului superior al cutiei toracice, anterior, pe linie mediana.

Posterior, vine in raport cu trunchiul venos brahio-cefalic stang si trunchiul arterial brahio-cefalic, iar la copii cu timusul. La nivelul jonctiunii dintre manubriul sternal si corpul sternului proemina unghiul lui Louis, palpabil sub piele.

Acesta corespunde marginii inferioare a vertebrei T4 si ajuta in reperarea coastei 2, la nivelul sau costa 2 articulandu-se cu sternul.

Costocondrita

In profunzime, bifurcatia traheei raspunde unghiului lui Louis. Baza xifisternului se afla la nivelul T9-T De asemenea, pe fata anterioara a toracelui se evidentiaza si se palpeaza claviculele, articulatiile sterno-claviculare, fosa subclaviculara, santul deltopectoral, iar in partea inferioara, rebordurile costale. La barbatii cu muschii pectorali dezvoltati se distinge conturul marelui pectoral, iar la femei, intre coastele proemina glandele mamare.

Pe fata laterala se distinge linia Gerdy, intre insertiile muschilor dintat mare si oblic extern al abdomenului. Pe fata posterioara, se pot palpa apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12 si elemente ale scapulei, precum unghiul inferior, marginea vertebrala sau spina.

Sus Costocondrita este un proces inflamator, dar de obicei nu are o cauza definita. Traumele minore repetate ale peretelui toracic sau infectiile respiratorii virale pot determina de obicei durere toracica datorita costocondritei. Ocazional, costocondrita este rezultatul unei infectii bacteriene care apare la persoanele care folosesc droguri cu injectare intravenoasa sau la articulatii toracelui care au suferit o interventie chirurgicala la nivelul toracelui. Dupa operatie, cartilajul poate deveni mai predispus la infectii, datorita reducerii fluxului sanguin in zona operata. Diferite tipuri de afectiuni infectioase pot determina costocondrita: - virale: costocondrita apare frecvent in cazul infectiilor virale respiratorii datorita inflamatiei articulatiei costocondrale de la infectia virala in sine sau datorita efortului de tuse ; - bacteriene: costocondrita poate apare dupa o interventie chirurgicala si poate fi cauzata de o infectie bacteriana; - fungice: infectiile fungice sunt cauze rare ale costocondritei.

Linii orientative pe torace Pentru a usura delimitarea regiunilor toracelui si proiectiei viscerelor toracice s-au definit o serie de linii conventionale de orientare. Linia mediosternala uneste incizura jugulara cu procesul xifoid, la nivelul sternului, unde planul frontal al acestuia este intersectat de planul sagital al corpului. Mai poarta denumirea si de linie mediana anterioara.

  • Este alcatuit din 30 de piese osoase, legate intre ele prin articulatiile toracelui.
  • Toracele | Anatomie si fiziologie
  • Articulatii colonei vertebrale si toracelui

Linia parasternala este verticala ce urmareste marginea sternului. Linia medioclaviculara trece vertical prin mijlocul claviculei. Linia mamelonara separa superior treimea mediala a claviculei cu cele doua treimi laterale, iar inferior descinde prin papila mamara. Datorita situatiei variabile in articulatii toracelui se poate prezenta mamelonul, in special la femeie, linia mamelinara corespunde liniei medioclaviculare.

Linia axilara anterioara trece prin marginea anterioara a santului axilar. Cand bratul este in abductie sau este ridicat vertical, linia axilara anterioara trece prin marginea anterioara a marelui pectoral. Linia medioaxilara descinde prin varful axilei. Linia axilara posterioara este verticala trasata prin marginea posterioara a santului axilar si corespunde marginii laterale a muschiului latissimus dorsi.

degetul arătător al mâinii drepte în articulație doare

Linia scapulara trece prin unghiul inferior al scapulei. Linia paravertebrala descinde prin varful proceselor transverse. Linia mediana posterioara este verticala ce uneste procesele spinoase de la T1 la T Linia claviculara uneste cele doua clavicule. Linia bimamelonara se intinde intre cele doua papile mamare.

ganglioni limfatici mărite și dureri articulare

Linia xifoidiana trece orizontal prin baza procesului xifoid. Linia subcostala trasata prin punctele cele mai declive ale marginii inferioare a toracelui.

Linia cervicotoracica indica limita superioara a cutiei toracice pe partea posterioara si trece orizontal prin vertebra C7. Linia bispinoscapulara este posterioara, corespunde vertebrei T3 si se intinde intre marginile mediale ale omoplatilor.

Linia bianguloscapulara este posterioara, corespunde vertebrei T12 si se intinde intre unghiurile inferioare ale omoplatilor. Cu ajutorul acestor linii conventionale, toracele este impartit in trei mari regiuni anatomo-topografice.

ARTICULATIILE COSTOVERTEBRALE

Intre linia mediosternala si linia care descinde de la nivelul claviculei, in lungul marginii anterioare a muschiului deltoid, pana la unghiul brahipectoral, unde se continua cu bratul medial al acestuia corespunzator liniei axilare anterioare, este delimitata regiunea anterioara a toracelui.

Liniile axilare, anterioara si posterioara, marcheaza regiunea laterala a toracelui, care se continua superior cu peretele medial al axilei. Regiunea posterioara a toacelui este limitata in partea laterala de linia care trece prin marginea posterioara a muschiului deltoid si se continua inferior cu linia axilara posterioara si in partea mediala de linia scapulara care trece in lungul marginii mediale a omoplatului.

Pentru a facilita localizarea topografica corecta articulatii toracelui unor leziuni la nivelul toracelui, articulatii toracelui este impartit in mai multe regiuni de referinta.

Articulatiile toracelui: costovertebrale, sternului, cutiei toracice

Topografia regiunii sternale Regiunea sternala este situata in partea anterioara a toracelui si se incadreaza intre marginile sternului. La persoanele slabe este usor proeminenta, iar la persoanele cu muschii pectorali mai bine dezvoltati se prezinta ca un sant vertical, ce corespunde la femei santului intermamar.

Superior este delmitata de incizura jugulara, inferior de baza procesului xifoid, lateral de marginile sternului, iar in profunzime se intinde pana la pleura parietala. Pielea 1 de la acest nivel are mobilitate redusa, este usor aderenta de planul presternal si se prezinta cu foliculi pilosi la barbat, numeroase glande sudoripare si sebacee.