Oasele mainii

Cate oase carpiene sunt. Oasele carpului

Bine ați venit la Scribd!

Sus Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii. Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange.

Articulatia pumnuluicea mai complexa articulatie a cate oase carpiene sunt, este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele. De la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig.

Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor.

Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi. Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o unitate fixa.

Oasele Carpiene Presentation | PDF

Toate celelalte structuri unitati mobile se misca in relatie cu unitatea stabila. Mana contine 5 oase metacarpiene. Fiecare metacarpian prezinta o baza, trunchi, gat si un cap. Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil. Se articuleaza proximal cu osul trapez.

mușchii și articulațiile de pe picioare doare ce este bursita la sold

Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul, capitatul si osul cu carlig, la nivelul bazei. Fiecare cap metacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget. Mana contine 14 falange. Fiecare deget contine 3 falange proximala, mijlocie si distala cu exceptia policelui care are doar doua falanage.

Pentru evitarea confuziilor, fiecarui deget i se va spune dupa nume police, index, mediu, inelar si mic. Pielea si unghiile Sus Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma. Pielea de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila.

Ea este atasata scheletului mainii prin tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt explica de ce edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus, aceasta prindere larga a pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite crearea unor bule locale. Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale.

stimulează regenerarea cartilajului dislocarea frecventă a tratamentului articulațiilor

Pielea palmara este groasa si nu la fel de pliabila ca cea de pe fata dorsala. Este atasata puternic de fascia subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici cresc stabilitatea pielii pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat. Pielea este mai ferm ancorata de structurile profunde la cate oase carpiene sunt crestelor palmare; acest lucru are importanta clinica, cand se planifica incizia chirurgicala pentru a minimaliza contracturile pielii.

In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune.

Introducere

De aceea, formarea bulelor palmare este limitata. In plus, pielea suprafetei palmare a mainii contine un numar foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea normala a mainii. Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm. Acestea cresc dintr-o matrice germinala localizata la baza falangei distale. Matricea unghiala situata distal fata de lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine vascularizata, lucru care ii confera culoarea roz.

Intreaga matrice unghiala este in contact foarte strans cu periostul falangei distale; de aceea, este vulnerabila la leziuni in cazul unei fracturi a falangei. Fascia palmara si compartimentele profunde Sus Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale, transverse, oblice si verticale. Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul articulatiei pumnului din tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista. Aceste fibre se extind pana la baza fiecarul deget, unde fibre mai mici se extind distal si se ataseaza la tesuturi.

Acest aranjament de fibre formeaza flexorul fibros si sistemul de flexie al fiecarui deget.

Oasele metacarpiene

Fibrele transverse sunt concentrate in mijlocul palmei. Ele sunt asociate cu fibrele longitudinale si ajuta la flexia degetelor.

  • Unguente pentru durere în articulațiile cotului
  • Dureri dureroase la nivelul articulațiilor genunchiului și cotului
  • Mărimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminată de funcția anatomică.
  • Sari la navigare Sari la căutare Oasele carpului Ossa carpi sunt 8 oase mici așezate pe două rânduri în regiunea carpiană numită și carp a membrului superior, între oasele antebrațului și metacarpiene.
  • Вероятно, кто-то короткая секция и следа вместе с тем ученое чистый и ясный голос исчезал сам.

Fibrele verticale ale fasciei palmare se ataseaza la dermul pielii palmare. Profund, la nivelul fibrelor longitudinale si transverse, fibrele verticale se unesc intr-un sept si se ataseaza metacarpienelorformand 8 compartimente diferite pentru tendoanele flexorilor si pachetul neurovascular al fiecarui deget. Un compartiment comun central este localizat proximal la nivelul palmei.

Degetele contin doua benzi fasciale de importanta clinica.

Încărcat de

Acestea sunt ligamentul Grayson si ligamentul Cleland, care sunt localizate ventral si dorsal de pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Cunostintele despre anatomia fibrelor fasciei palmare si a compartimentelor profunde sunt cruciale pentru identificarea structurilor in timpul procedurilor precum fasciectomia palmara pentru boala Dupuytren.

Nervii Sus Mana este inervata de 3 nervi: nervul median, ulnar si radial. Fiecare dintre acestia prezinta componente senzitive si motorii. Variatii ale distributiei clasice a nervilor sunt mai degraba o regula decat o exceptie. Pielea antebratului este inervata median - de nervul medial antebrahial cutanat si lateral - de nervul lateral antebrahial cutanat. Nervul median este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in miscarile fine si functia de prindere a mainii.

Acesta isi are originea in fibrele laterale si mediale ale plexului brahial C5-T1. La nivelul antebratuluiramurile motorii inerveaza muschii pronatori si flexori ai mainii.

Ramura anterioara interosoasa inerveaza, de asemeni, muschii flexori si pronatori. Proximal fata de articulartia pumnului, ramura palmara cutanata ofera senzatii eminentei tenare.

Pe masura ce nervul median trece prin canalul carpianramurile motorii recurente inerveaza musculatura tenara. De asemeni, inerveaza musculatura indexului si a degetelui mediu. Ramurile digitale senzoriale inerveaza policele, indexul, degetul mediu si maginea radiala a inelarului. Nervul ulnar este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in functia de apucare a mainii.

recenzii despre glucozamină și condroitină regenerarea țesuturilor cartilajului articular

Isi are originea in fibrele mediale ale plexului brahial C8-T1. Ramurile motorii inerveaza muschi flexori ai inelarului si degetului mic. Proximal fata de articulatia pumnuluiramura cutanata palmara ofera inervatie eminentei hipotenare.

Oasele mainii | Anatomie si fiziologie

Ramura dorsala, care trimite ramuri spre antebratul distal, si trunchiul principal, inerveaza portiunea ulnara a fetei dorsale a mainii si degetului mic si o parte a inelarului. La nivelul mainii, ramurile superficiale formeaza nervii digitali, care inerveaza degetul mic si latura ulnara a inelarului.

Ramurile motorii profunde trec prin canalul Guyon alaturi de artera ulnara.

Oasele metarpeine formeaza scheletul mainii si usnt in numar de 5 numerotate in cifre roamne I-V in sens radio-ulnar Au dispozitie caracteristica ,in evantai, fiind strans unite la nivelul bazelor si divergente radiar actre extremiattea distala delimiatnd intre corpuri spatiile interosoase Primul os metacarpian are o situatie speciala datoriat mobilitatii caractersitice policleui uman In general oasle metacarpiene se articuleaza cu: Oasele carpiene din arndul metacarpian, proximal Prima falanga a degetului corespunzator, distal Oasele metacarpiene inveciante la nivelul axtremitatilor proxiamale0 cu exceptia primului os metacarpian.

Inerveaza musculatura hipotenara, toti muschii interososi, muschii adductori si flexori. Nervul radial este responsabil pentru inervarea extensorilor pumnului, care controleaza pozitia mainii si o stabilizeaza. Isi are originea in fibrele posterioare ale plexului brahial C6-C8.

La nivelul cotului, ramurile motorii cate oase carpiene sunt muschii brahiradiali si extensorul brahial al carpului. La nivelul antebratului proximal, nervul radial se divide in ramuri superficiale si profunde. Ramurile posterioare profunde interosoase inerveaza toata musculatura compartimentului extensor. Ramurile superficiale inerveaza senzitiv portiunea radiala a fetei dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si cea a indexului, degetului mediu, jumatatea radiala a inelarului proximal fata de articulatia distala interfalangiana.

Musculatura si tendoanele Musculatura manii este impartita in doua grupe: intrinseca si extrinseca.

Structurile osoase

Muschii intrinseci sunt localizati in interiorul mainii, iar cei extrinseci articulații pe degetul mare localizati proximal la nivelul antebratului si se insereaza la nivelul scheletului mainii prin tendoane lungi. Extensorii extrinseci Muschii extensori sunt toti extrinseci, cu exceptia unuia singur care este implicat in extensia articulatiei interfalangiene. Toti muschii extensori extrinseci sunt inervati de nervul radial.

Acest grup de muschi consta in trei extensori ai articulatiei pumnului si un grup mare de extensori ai policelui si degetelor. Muschiul extensor scurt radial al carpului este principalul extensor al articulatiei pumnului, alaturi de extensorul lung radial al carpului si extensorul ulnar al carpului care realizeaza deviatia radiala si respectiv ulnara.

Primul isi are insertia la baza metacarpianului III, iar ultimii doi se insereaza la baza celui de-al doilea si al cincilea metacarpian. Extensorul comun al degetelor, extensorul propriu indexului si extensorul degetului mic, efectueaza extensia degetelor. Ei isi au insertia la baza falangei mijlocii si la baza falangei distale.

Mână - Wikipedia

Abductorul policelui, extensorul scurt al policelui si extensorul lung al policelui determina extensia acestuia. Insertia lor se gaseste la baza metacarpianului I, falanga proximala si, respectiv, falanga distala a policelui. Retinaculul extensorilor previne supraintinderea tendoanelor de la nivelul incheieturii si ligamenti lakta cate oase carpiene sunt in 6 compartimente.

Extensorii comuni ai degetelor prezinta o serie de tendoane pentru fiecare deget in parte, avand un corp muscular comun si cu punti intertendinoase intre ele. Indexul si degetul mic au fiecare functii de extensii independente prin extensorul propriu al indexului si extensorul degetului mic. Flexorii extrinseci Flexorii extrinseci constau in 3 flexori ai incheieturii si un grup mare de flexori ai policelui si degetelor.

Acestia sunt inervati de nervul median, cu exceptia flexorului ulnar al carpului si a flexorului digital profund al inelarului si degetului mic care sunt inervati de nervul ulnar. Insertia lor se afla la baza metacarpianului III, baza metacarpianului V si, respectiv, fascia palmara.

Flexorul ulnar al carpului este in primul rand un deviator ulnar. Cei 8 flexori digitali sunt impartiti in grupe superficiale si profunde.

Oasele carpiene

Alaturi de flexorul lung al policelui, care se insereaza la nivelul falangei distale a policelui, acestia trec prin canalul carpian pentru a asigua flexia articulatiilor interfalangiene. La nivelul palmei, tendonul flexorului superficial al degetelor se gaseste alaturi de tendonul profund.

Oasele mainii sunt: opt oase carpiene care sunt legate intre ele prin intermediul unor ligamente, cinci metacarpiene si paisprezece falange.

Apoi se divide la nivelul falangei proximale si se reuneste dorsal cu tendonul profund pentru a se insera la nivelul falangei mijlocii.